- O frăţie a oamenilor liberi
- O instruire pe calea vieţii
- O educatie morală
- O frăţie
- O perspectiva modernă asupra societăţii
- Un pas către viaţa spirituală
- O societate organizată
- O perfecţionare realizată în trepte
În primul rând, Francmasoneria este o frăţie a oamenilor liberi, indiferent de religie sau de clasa socială. Întemeiată pe principiul toleranţei, Masoneria se dezvoltă prin diversitatea sa confesională şi socială, spre atingerea unui ţel comun: urmarea propriului drum al fiecăruia dintre noi către perfecţionarea de sine.
De aceea, Francmasoneria ofera unelte Simbolice şi Tradiţionale oricui doreşte să se perfecţioneze. Oricine se poate autoperfecţiona prin experienţa vieţii şi o bună înţelegere a eticii.
Masoneria este o frăţie care permite fiecăruia să se îmbogăţeasca din experienţa celorlalţi, devenind astfel capabil să răspundă în mod practic la multitudinea de probleme pe care le implică societatea contemporană. "Modernitatea" încetează să mai fie asociată unei idei monolitice, presupunând complexitatea şi varietatea tuturor interacţiunilor noastre.
Este un pas spiritual, structurat asemeni unei organizări a vieţii umane şi a unei modalităti de existenţă. Organizaţia Masonică există pentru a garanta libertatea şi independenţa creaţiei şi muncii fiecăruia, cât şi pentru a asigura un sprijin colectiv. Drumul este alcatuit din mai multe etape, care permit un progres continuu.
Datorita acestui amestec dintre libertatea individuală şi Tradiţie, care ar putea să pară surprinzător, Francmasoneria a putut să aibă o continuitate inalterabilă din secolul al XVIII-lea până în prezent, ramânând în acelaşi timp neschimbată şi totuşi contemporană.
O alianţă a oamenilor liberi
Cultivarea libertăţii celorlalti este mai importantă decât cultivarea propriei libertăţi. În ceea ce priveşte libertatea celorlalţi, nu numai că îţi poti îmbogăti propriile idei şi experienţe, dar, mai mult decât atât, e posibil să descoperim că propriile noastre certitudini nu mai sunt chiar atât de imuabile şi distincte. Sub nici o formă nu se caută să se ajungă la un sincretism între religii şi umanism, scopul fiind ca fiecare dintre noi să fim deschişi către orice cultură universală care a contribuit la evoluţia culturii întregii umanităţi. Respectând libertatea celorlalţi se poate ajunge la descoperirea propriei libertăţi, făcând abstracţie de toate structurile, obiceiurile şi credinţele pe care le-am adoptat în mod inconştient. Omul este legat de foarte multe tradiţii naţionale şi religioase. În concluzie, nu se pune în discuţie negarea propriei credinţe, ci acceptarea credinţei celorlalţi în deplină cunoştintă şi libertate.
În cele din urmă, această libertate poate fi verificată prin extinderea afirmaţiei că mişcarea Masonică nu va coincide niciodată cu personalitatea unui singur om.
O instruire pe calea vieţii
Unitatea biologică a umanităţii presupune stoparea rasismului. Nu există om superior ori inferior semenului său, ci doar o mare diversitate etnică şi culturală la care se adaugă diferitele grade de evoluţie a societăţilor umane. Între Om şi toate fiinţele din Univers, de la cele infinit de mici până la cele nespus de mari, se creează o relaţie de interdependenţă, şi, fiind conştient de acest lucru, fără nici o reprezentare dogmatică, Omul se uneşte cu spiritul etern, Sufletul ori Arhitectul Cosmosului, simbolul perfecţiunii.
O educaţie morală
Cuvantul "moral", considerat într-o anumită perioadă drept a fi dogmatic şi revalorificat astăzi în numele "eticii", are mai multe înţelesuri. În Masonerie, în drumul fiecăruia către perfecţionare, face parte din drumul către libertate şi semnifică o notiune simplă: punerea în concordanţă a gândurilor cu faptele noastre. Aceasta armonie este însă greu de realizat în societatea noastră contemporană şi implică o mare doză de stăpânire de sine şi curaj.
O asociaţie fraternă
Atunci când încerci să te perfecţionezi, este important să gaseşti un grup de oameni, să faceţi schimburi de idei, să vă sprijiniţi reciproc şi să practicaţi împreună virtutea toleranţei. Francmasoneria este o frăţie, ce există datorită eforturilor depuse împreună de un grup de oameni care lucrau uniţi de acelaşi gând şi conştientizau că în acest mod avansează pe drumul perfecţionării de sine. Aceasta frăţie este o legatură profund conştientizată, care ne leagă de toţi ceilalţi, fie că sunt Masoni ori nu.
O perspectivă modernă asupra societăţii
Omul modern trebuie să gândească la scară mondială; el trebuie să vadă dincolo de barierele rasiale, filosofice şi religioase care cel mai adesea îl separă de semenii săi. În toate manifestările sale, dogmatismul nu poate fi decât nefast pentru lumea în care trăim noi în prezent. Masoneria este o experientă care demonstrează că universalitatea nu este şi nici nu trebuie să fie sinonimă cu uniformitatea, ci dimpotrivă.
Un pas către viata spirituală
Pentru a izbândi în pastrarea echilibrului dintre diversitate şi armonie, Masoneria traditională face apel la principiul suprem care este dincolo de realitatea materială, socială şi religioasă. Unii oameni îi spun "Dumnezeu", altii "Energie", însă în Masonerie este numit "Marele Arhitect al Universului" pentru a se evita discuţiile sterile. Credinţa într-o fiinţă superioară sau într-un principiu suprem şi practică de autoperfecţionare definesc Masoneria drept un mod spiritual de a fi în lume, în cel mai larg sens al termenului.
O societate organizată
Francmasonii lucrează împreună în Loji care, la rândul lor, formează o Mare Lojă sau un Mare Orient. Fiecare Lojă este formată dintr-un consiliu şi un preşedinte (Maestrul Venerabil), precum în orice alta societate. Pe aceeaşi structură, Marile Loji au un Mare Consiliu. Această structură nu se constituie ca o ierarhie, ci ca o formă de organizare. Consiliul îndeplineşte rolul de a coordona activitatea unei Loji, precum Marea Lojă coordonează activitatea Lojilor. Pentru ca în interiorul acestei forme de organizare să nu se creeze centre de autoritate individuală, Consiliile şi Marile Consilii trebuie să fie alese prin vot la intervale regulate. Principiul absolut este: "Masoni liberi în Loji libere". Francmasonul trebuie să respecte şi să slujească un singur lucru: obligaţia pe care şi-a asumat-o de bună voie şi nesilit de nimeni, aceea de a lucra pentru perfecţionarea de sine.
O perfecţionare realizată în trepte
Masoneria este structurată pe trei sisteme graduale, altfel spus pe cele trei grade. Diversitatea alegoriilor şi bogăţia lor sunt foarte mari, deoarece nu se poate înainta decât pas cu pas, Masoneria fiind structurată pe un sistem de grade, fiecare reprezentând pasul care trebuie făcut către perfecţionare. Dacă s-a mai urcat cu un pas pe scara şlefuirii de sine nu înseamnă că se instituie un raport de superioritate faţă de cei care nu au facut pasul respectiv. E de datoria celui care a mai facut un pas să îi ajute pe ceilalţi să urce către propria perfecţionare. Fiecare grad presupune experienţa definitorie şi are propriul simbolism la care Francmasonul este chemat să mediteze.
- O societate prozelită
- O societate elitistă
- O societate filantropică
- O societate misogină
- O religie sau o sectă
- O societate secretă
- O societate ocultă
A spune ceea ce nu este Masoneria, doar prin procedeul comparaţiei cu ceea ce este, nu constituie decat o probă insuficientă în încercarea de a demonstra ceea ce este cu adevărat. Oricum, trebuie clarificate anumite neinţelegeri şi interpretări eronate, ce se dezvoltă pe principiul dovezilor provenite din propagarea unor simple zvonuri.
Francmasoneria nu practică "prozelitismul", neîncercând să facă "campanii de recrutare". Altfel s-ar cunoaşte mult mai multe amănunte despre existenţa şi scopurile sale.
Francmasoneria nu este o organizaţie elitistă, atâta timp cât principalul criteriu de primire de noi membri îl constituie dorinţa sinceră a fiecaruia de a se perfecţiona, iar pentru a îndeplini calitatea de membru una dintre cerinţe este aceea de a achita o cotizaţie anuală, precum se practică de altfel în orice alta asociaţie. însă nu este o societate filantropică ori cu scopuri comericale, precum sunt unele cluburi.
În ciuda faptului că cele mai multe Obedienţe nu admit femeile ca membri, asta nu înseamnă că Masoneria este destinată exclusiv bărbaţilor, din moment ce exista Obedienţe atat feminine, cât şi mixte.
Francmasoneria nu este o religie sau o sectă, ci o apropiere spirituală întemeiată pe libertatea fiecăruia şi tolerantă reciprocă. Se acceptă membri indiferent de clasa lor socială.
Nu este o societate secretă, din moment ce Masoneria este constituită drept o asociaţie recunoscută oficial, iar existenţa sa şi scopurile sale sunt făcute publice.
Nu este nici o organizaţie ocultă, din moment ce se sprijină numai pe ideile şi opiniile tuturor membrilor sai şi pe schimbul de experientă a tuturor fraţilor, prin folosirea uneltelor în mod simbolic.
O societate prozelită
Francmasoneria nu converteşte adepţi, deoarece esenţa ei constă în cu totul altceva decât prozelitismul: candidatul trebuie să simtă liber şi nesilit de nimeni chemarea de a împărtăşi modul de viaţa al Masoneriei prin libertatea alegerii sale. Este ceva obişnuit ca cei care asteapta să fie iniţiaţi să simtă necesitatea de a evolua cu sufletul şi mintea deschise, împărtăşind astfel acelaşi gând cu cei care s-au slefuit şi sunt Francmasoni. În trecut, când cineva dorea să fie iniţiat, trebuia să aibă un anumit număr de recomandări din partea unor Masoni. Astăzi, acest lucru nu se mai intamplă.
O societate elitistă
Masoneria nu trebuie concepută ca o elită socială sau economică, din simplul motiv că bogăţia sa este rezultatul diversităţii mebrilor (şi când menţionăm acest lucru nu ne referim la aspectul financiar).
Vom intreba pe cel care doreşte să fie initiat dacă scopul sau este acela de a se perfecţiona. Deci Masoneria nu trebuie înţeleasă ca un club de servicii şi nu este nicidecum locul în care există interese financiare.
Taxa de adeziunea nu este cu mult mai mare decât cea necesară pentru a intra în oricare alta asociaţie, sportivă sau de alt fel, şi nu ar trebui prin urmare să reprezinte un impediment pentru cel care vrea să facă acest pas în mod sincer.
O societate filantropică
Masoneria nu este o societate filantropică, căci scopul sau este şlefuirea de sine a membrilor săi. În mod normal, oricine are convingerea că munca unui singur om trebuie să se reflecte în mod pozitiv asupra întregii societăţi, însă acest lucru ar fi consecinţa unei acţiuni individuale şi nu ar reprezenta scopul fundamental şi principal în sine. Acestea fiind spuse şi facute, dragostea aproapelui se manifestă prin caritate, însă nu trebuie să uităm că acesta nu este singurul mod.
O societate misogină
Marea Lojă Naţională din România nu acceptă decât bărbaţi în rândurile sale. Însă acest lucru nu este obligatoriu să se intample în toate structurile masonice. De fapt, există Obedienţe care sunt în exclusivitate feminine, cât şi unele care sunt mixte. În altă ordine de idei, Francmasoneria îşi are originea în sistemul medieval de "Companionaj", moştenind astfel o tradiţie ce era destinată doar bărbaţilor. Iar şlefuirea sinelui implica reacţii diferite din punct de vedere afectiv din partea bărbaţilor şi femeilor. (Bărbatul provine de pe Marte, iar Femeia de pe Venus!). Oricine poate alege liber să împărtăşească aceste sentimente cu persoane de alt sex, intrând astfel într-o Obedienţă mixtă, sau să trăiască toate acestea separat fiind de sexul opus, intrând într-o Obedienţă exclusiv masculină ori feminină.
O religie sau o sectă
Francmasoneria nu poate fi o religie sau o sectă, din simplul motiv ca aceasta ar fi impotriva principiilor Toleranţei şi împotriva libertătii fiecărui individ. Existenţa Masoneriei este legata de interzicerea categorică de a forţa un om să împărtăşească convingerile altuia, fie ele de natură religioasa ori politică. Dacă Tradiţiile sale sunt respectate, întreaga organizaţie Masonică este concepută astfel încât să permită fiecărui membru în parte să îşi şlefuiască propriul drum, îmbogăţindu-se pe sine prin diversitatea experienţelor trăite şi a opiniilor celorlalţi. Bineînţeles, nu se pune în discuţie impunerea punctului de vedere al unei singure persoane asupra celorlalţi, indiferent de cine este, chiar de este în posesia adevărului absolut.
În mod contrar cu ceea ce se întamplă în cadrul celor mai multe secte, oricine este liber să iasă din organizaţia Masonică. Francmasoneria nu îşi impune propria voinţa - este cu adevărat un drum pe care fiecare şi-l alege de bună voie şi nesilit de nimeni. Însa, în cazul în care nu corespunde cu ceea ce simte un om, respectivul este oricând liber să demisioneze.
O societate secretă
Masoneria nu este o societate secretă deoarece nu există nici un mister privind existenţa şi scopurile sale. Mai mult de-atât, majoritatea simbolurilor şi ritualurilor pot fi descoperite în orice bibliotecă. Dacă încercam să pastram ritualurile secrete, e tocmai pentru a permite candidaţilor să trăiască din plin ceea ce trebuie să experimenteze de unii singuri. Din acest motiv orice candidat trebuie să ia o hotărâre de unul singur, înţelegând astfel ce îi poate oferi lui Francmasoneria. De asemenea, aceasta constituie şi o parte din respectul reciproc dintre frati, luând în consideratie şi discretia de a nu-ţi dezvălui Fraţii Masoni. În schimb, fiecare membru decide de unul singur momentul oportun de a dezvălui faptul că este Francmason, în concordanţă cu gradul de înţelegere şi tolerantă societăţii în care trăieşte şi de climatul său profesional.
O societate ocultă
Ocultismul nu trebuie confundat cu esoterismul. Ocultismul se bazează pe practici cu un caracter mai mult sau mai puţin magic, în timp ce esoterismul (care literal înseamnă "calea interioară") este o metodă pe care se fundamentează trăirea şi existenţa individuală. "Esoterismul" este opusul "exoterismului", care presupune impunerea "adevărului" personal asupra celorlalti. În acest sens, Masoneria este o societate esoterică, însă nicidecum ocultă. Dacă ritualurile sunt practicate, se pot descoperi în ele multe elemente ce constituie prilej de meditaţie. Aceste ritualuri sunt indispensabile dacă nu dorim ca munca noastră să ramână exclusiv intelectuală: nu prin cuvinte ne perfecţionam, ci prin ceea ce trăim.
Sursa: Marea Lojă "ALPINA "- Elveţia
