În spiritul misiunii sale fundamentale de a promova și onora patrimoniul cultural românesc, precum și personalitățile ilustre care, prin contribuțiile lor substanțiale în artă, cultură, știință, tehnologie și cercetare, au marcat decisiv istoria țării noastre și a umanității, Marea Lojă Națională din România are onoarea de a prezenta un proiect de excepție: bustul academicianului Henri Marie Coandă. 

Această operă monumentală este amplasată în incinta Aeroportului Internațional Henri Coandă din București, marcând un omagiu etern adus geniului său.

Henri Marie Coandă: O minte sclipitoare a secolului XX

Henri Marie Coandă (1886–1972) a fost una dintre cele mai strălucite minți ale secolului XX, un savant, inventator și pionier al aviației, care a știut să unească știința cu intuiția și rigoarea cu viziunea anticipării viitorului tehnologic. Născut la București, la 7 iunie 1886, Coandă s-a remarcat de timpuriu printr-o curiozitate ieșită din comun și o sete profundă de a înțelege legile naturii.

În anul 1910, la doar 24 de ani, Henri Coandă a prezentat, la Salonul Aeronautic de la Paris,ceea ce mulți consideră primul avion cu reacție din lume – „Coandă-1910”. Chiar dacă aparatul nu a reușit un zbor complet, principiul său de funcționare a influențat profund viitorul aviației. Descoperirea sa cea mai celebră, efectul Coandă, descrie tendința unui jet de fluid de a se lipi de o suprafață curbată, un fenomen esențial în aerodinamică și în ingineria modernă, cu aplicații vaste în aviație, medicină, construcții și arhitectură.

De-a lungul vieții, Henri Coandă a brevetat peste 250 de invenții și a colaborat cu institute de cercetare și guverne din Europa, inovând în domenii variate: de la dispozitive pentru detecția lichidelor în sol, la desalinizarea apei folosind energia solară sau la transportul containerizat de mare viteză, o idee reluată recent de proiectul Hyperloop.

Viața lui Coandă a fost marcată de discreție, dar și de profunzime. A lucrat în laboratoare, a colaborat cu guverne, dar a rămas mereu atașat ideii de cunoaștere universală și progres uman. În ultimele decenii ale vieții sale a fost afiliat cercurilor inițiatice și spirituale ale vremii, un aspect care, real sau simbolic, amplifică dimensiunea filosofică a operei sale. În viziunea lui, știința nu era doar tehnică, ci și o cale spre lumină, cunoaștere și armonie.

Henri Marie Coandă a murit în 1972, dar ideile sale trăiesc în fiecare avion modern, în fiecare aplicație a efectului care îi poartă numele și în fiecare tânăr care privește spre cer cu dorința de a-l înțelege. El nu a fost doar un inventator, ci un simbol al unei Românii creatoare, conectate la marile valori universale.

O celebrare a excelenței românești

Prin dezvelirea bustului lui Henri Marie Coandă, Marea Lojă Națională din Româniacelebrează una dintre personalitățile majore ale patrimoniului nostru cultural și științific, transmițând generațiilor viitoare respectul pentru cei care au marcat parcursul României și al umanității. Prin această lucrare și prin mesajul său, dorim să gravăm în memoria colectivă un adevăr ce trebuie conștientizat ca fundament identitar: valorile naționale ne-au creat ca popor și individualități și ne-au consolidat rolul în dialogul intercultural și interstatal la nivel european și global. Totodată, aceste valori transmit sens, determinare, motivație și direcție generațiilor viitoare. Sunt mai mult decât simbolurile noastre naționale, sunt componente definitorii ale sufletului nostru românesc.

Semnificația operei sculpturale și viziunea artistică

Sculptura monumentală are un rol esențial în educarea publicului și în modelarea conștiinței colective. Iar exemplul lui Henri Marie Coandă subliniază importanța gândirii critice, a cercetării neobosite și a capacității de a depăși limitele. Moștenirea sa nu aparține doar culturii române – ci, fiind și cetățean francez, Coandă ilustrează excelența umană într-un context european și global.

Viziunea sculptorului Radu Drăgușin de a surprinde în portretul academicianului trăsăturile nobile și înțelepte, cât și atitudinea detașată și jovială, specifică unei inteligențe sclipitoare, este profundă și remarcabilă. O astfel de reprezentare vizuală poate comunica publicului nu doar faptele biografice ale lui Coandă, ci și umanitatea și spiritul său, esența unei minți dedicate progresului și cunoașterii. Prin artă, avem oportunitatea de a perpetua nu doar memoria unui savant, ci și valorile pe care le-a întruchipat: curiozitatea, inovația și perseverența. Avem convingerea că o astfel de abordare artistică va îmbogăți spațiul public și va oferi un reper cultural și educațional valoros pentru generațiile prezente și viitoare.

Autorul lucrării

Bustul academicianului Henri Marie Coandă a fost realizat de sculptorul român Radu Drăgușin, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul sculpturii monumentale. Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără:

– Bustul Acad. Mircea Malița – Centrul de Reziliență Euroatlantic, București (2023)

– Bustul lui Constantin Brâncuși – Centrul Cultural Brâncuși, Târgu Jiu (2021)

– Bustul regizorului Alexandru Ducu Darie – Teatrul Bulandra (2019)

– Bustul lui Nicolae Titulescu – Alba Iulia (2018)

– Monumentul Eroilor căzuți în Primul Război Mondial – Bascov, Argeș (2018)

Prin această inițiativă, Marea Lojă Națională din România își reconfirmă angajamentul față de valorile fundamentale ale societății și față de cultivarea memoriei celor care, prin gândirea și creația lor, au adus progres și lumină în istoria umanității.