Francmasoneria este una dintre cele mai vechi societăţi fraternale. Datele de mai jos vor încerca să explice felul în care Francmasoneria este practicată de către MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ DIN ROMÂNIA, Mare Lojă care administrează toate Lojile regulare de pe teritoriul României. De asemenea, explicaţiile ce urmează vor încerca cu bună credinţă să corijeze unele idei preconcepute despre Francmasonerie.
Francmasoneria nu poate fi, de fapt, definită în câteva propoziţii. Cel mai adesea se spune despre Francmasonerie că este un sistem alegoric al moralităţii, ilustrat prin simboluri. Este adevărat, însă, că ea reprezintă mult mai mult. Putem vorbi despre Masonerie ca de un curs despre moralitate, care face apel la alegorie şi simbol, însă, pe lângă această semnificaţie, Masoneria este şi o societate organizată, o instituţie cu reguli clar definite.
Cultivând în rândul membrilor săi principiile responsabilităţii, moralităţii şi adevărului, Masoneria îi încurajează pe Francmasoni să urmeze şi în viaţa de zi cu zi lecţiile învăţate în timpul ritualurilor alegorice, ritualuri ce au fost prezervate cu grijă de-a lungul secolelor.
Condiţia esenţială de admitere în Ordin
Condiţia esenţială pentru a putea fi primit în Ordin este credinţa în Divinitate – denumită generic Marele Arhitect al Universului – şi în nemurirea sufletului.
Ordinul este deschis pentru bărbaţii care au vârsta de 21 de ani împliniţi, de orice rasă sau religie, de bună reputaţie şi care îndeplinesc condiţia esenţială de admitere menţionată mai sus.
Francmasoneria şi Religia
Francmasoneria nu este o religie şi nici un substitut al religiei. Ea se adresează practicanţilor oricărei religii, aceştia având deplina libertate după intrarea în Ordin să-şi urmeze nestingheriţi credinţa. În pofida acestei libertăţi, membrilor Frăţiei le este interzis – sub sancţiunea iregularităţii masonice – să dezbată sau să se angreneze în dispute pe teme religioase în cadrul Ţinutelor Masonice.
Cele Trei Mari Principii ale Francmasoneriei
De la începuturile sale, Francmasoneria a urmat şi urmează cu consecvenţă cele Trei Mari Principii, respectiv:
- iubirea fraternă;
- întrajutoarea;
- adevărul
IUBIREA FRATERNĂ – fiecare Francmason adevărat va manifesta toleranţă şi respect faţă de opiniile semenilor săi şi se va comporta în orice împrejurare cu bunătate şi înţelegere faţă de orice fiinţă umană.
ÎNTRAJUTORAREA – fiecare Francmason este învăţat să practice această virtute, nu numai pentru membrii familiei sale, ci şi faţă de membrii societăţii în care trăieşte, principiu ce trebuie urmat prin eforturi individuale. Soarta orfanilor, suferinzilor şi a celor vârstnici a constituit din cele mai vechi timpuri o preocupare permanentă a membrilor Ordinului.
ADEVĂRUL – constituie pentru Francmasoni piatra de încercare a instruirii lor, acest principiu trebuind să prevaleze în orice împrejurare s-ar afla.
Francmasonii cred cu tărie că transpunerea în viaţă a acestor trei principii este singura cale de atingere a celor mai înalte standarde comportamentale ale vieţii fiecărei fiinţe umane.
Francmasoneria şi societatea
Francmasoneria cere fiecărui membru să respecte cu stricteţe legile ţării în care activează şi să nu participe la nici o acţiune ce ar viza suveranitatea sau bunăstarea propriului popor sau a ţării în care domiciliază temporar, cazul contrar atrăgând expulzarea din Ordin.
Principiile Francmasoneriei nu se află în conflict cu îndatoririle cetăţeneşti ale membrilor Ordinului, ci, din contră, Frăţia cere fiecărui membru să îşi îndeplinească cu loialitate îndatoririle civice.
Secretul
Masoneria nu este o societate secretă, din moment ce fiecare Mare Lojă Regulară este o instituţie constituită legal, recunoscută oficial şi care funcţionează în conformitate cu legislaţia fiecărei ţări în parte.
Francmasoneria este o societate discretă şi nu secretă. Singurele „secrete” cultivate în Ordin sunt cele referitoare la ritualuri şi modurile de recunoaştere între Fraţi, aceste „secrete” fiind mai mult o problemă de tradiţie.
Principiile, simbolurile specifice şi cutumele, alături de scopurile Ordinului, sunt publice, iar dacă unele probleme interne nu sunt date publicităţii, această atitudine se înscrie în normalitatea atitudinii oricărei asociaţii în a-şi trata cu o doză de discreţie chestiunile interne.
Statutul Marii Loji Naționale din România este public, fiind înregistrat la Registrul Național al Persoanelor Juridice Fără Scop Patrimonial, iar Marea Lojă Națională din România este recunoscută de Guvernul României ca Asociație de Utilitate Publică.
Francmasoneria şi politica
Respectând opţiunile politice ale membrilor săi, Francmasoneria interzice însă dezbaterea şi adoptarea de rezoluţii în Loji pe probleme politice, cazul contrar atrăgând iregularitatea şi expulzarea din Ordin. De asemenea, în Loji nu sunt permise discuţii privitoare la interese economice.
Alte organizaţii pretins masonice
Francmasoneria Regulară Universală este practicată de numeroase Mari Loji independente, ce respectă cu stricteţe condiţia de bază pentru accederea în Ordin, respectiv credinţa în Fiinţa Supremă şi în nemurirea sufletului, precum şi acele minunate cutume ale Frăţiei, cunoscute sub denumirea de Landmark-uri.
Există însă unele Mari Loji, precum şi alte corpuri pretins masonice care nu cer membrilor să creadă în Fiinţa Supremă şi le permit acestora să dezbată şi să adopte în Loji rezoluţii pe teme politice. Aceste Mari Loji (numite adesea şi Mari Oriente), precum şi organizaţiile pretins masonice nu sunt recunoscute ca regulare de către Marea Lojă Unită a Angliei şi, implicit, nici de întreaga Francmasonerie Universală Regulară.
În concluzie, Francmasonul trebuie în primul rând să-şi slujească cu devotament şi loialitate ţara şi să-şi facă datoria faţă de Creatorul Suprem – indiferent sub ce nume este cunoscut – potrivit credinţei sale.
De asemenea, se poate afirma, fără nici o reţinere, că toate ideile mai sus expuse nu aparţin exclusiv Francmasoneriei, dar toate pot fi acceptate de către oamenii de bună credinţă cărora le pasă dacă mâine vom avea sau nu o lume mai bună.